Agenția Europeană de Mediu (AEM), a publicat Studiul „Zgomotul Ambiental în Europa — 2025”, care oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a expunerii populației europene la zgomotul ambiental și a impactului acestuia asupra sănătății și mediului. Poluarea fonică rămâne o problemă majoră de mediu și de sănătate publică în Europa, afectând calitatea vieții a milioane de oameni.

Principalele concluzii ale studiului includ:

* Sursa predominantă de zgomot: Traficul rutier este identificat ca fiind principala sursă de zgomot ambiental la care este expusă populația europeană, urmat de traficul feroviar, aerian și zgomotul industrial.

* Impactul asupra sănătății: Expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de zgomot este asociată cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, stres, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și chiar decese premature. De asemenea, zgomotul afectează performanța cognitivă la copii și poate reduce bunăstarea generală.

* Populația afectată: Un număr semnificativ de cetățeni europeni sunt expuși la niveluri de zgomot considerate dăunătoare de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Studiul prezintă estimări ale numărului de persoane afectate de zgomot excesiv în aglomerările urbane și în apropierea infrastructurii de transport majore.

* Măsuri și politici: Raportul evaluează eficacitatea politicilor și măsurilor existente la nivel european și național pentru gestionarea zgomotului. Se subliniază necesitatea unor acțiuni mai ambițioase și mai integrate pentru a reduce expunerea la zgomot și a atenua impactul acestuia. Printre soluțiile propuse se numără îmbunătățirea planificării urbane, promovarea modurilor de transport mai silențioase (ex: mersul pe jos, ciclismul, transportul public electric), utilizarea tehnologiilor de reducere a zgomotului și campanii de conștientizare publică.

* Obiectivele UE: Studiul reiterează angajamentul Uniunii Europene de a reduce zgomotul ambiental, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European și ale Planului de Acțiune „Poluare Zero”. Aceste inițiative vizează o reducere semnificativă a numărului de persoane afectate cronic de zgomotul transporturilor până în 2030.

Cum se situeaza Romania in acest studiu?
Deși studiul se concentrează pe o analiză la nivel european, România este menționată în contextul contribuției sale la datele privind zgomotul ambiental, în special în ceea ce privește raportarea informațiilor conform Directivei Europene privind Zgomotul Ambiental (END).

* România raportează date privind zgomotul ambiental: Conform cerințelor Directivei Zgomotului Ambiental (END), România, la fel ca alte state membre, colectează și transmite date referitoare la expunerea populației la zgomot, permițând astfel o evaluare la nivel european.

* Poluarea fonică este o problemă relevantă în România: Prezența în grafice sugerează că România se confruntă cu provocări similare celorlalte țări europene în ceea ce privește gestionarea zgomotului, în special din trafic.

* Sursa predominantă de zgomot în aglomerări urbane: Traficul Rutier.

* România se situează printre țările cu un procent semnificativ al populației urbane expuse la zgomot rutier peste valorile limită stabilite de Directiva Zgomotului Ambiental.

* România pare să aibă un procent de populație expusă similar sau chiar mai mare decât media europeană în anumite cazuri, indicând o provocare serioasă în gestionarea zgomotului rutier urban.

Zgomotul Feroviar, o problemă prezentă, dar de amploare mai redusă:

* Cu toate acestea, procentul populației urbane expuse la zgomot feroviar peste limitele admise este vizibil mai mic comparativ cu expunerea la zgomotul rutier.

* Acest lucru sugerează că, deși zgomotul feroviar este o problemă relevantă în anumite zone urbane adiacente căilor ferate, impactul său la nivelul întregii populații urbane raportate este mai redus decât cel al traficului rutier.

În concluzie, datele din studiu poziționează România ca o țară confruntată cu o provocare considerabilă legată de poluarea fonică în mediul urban, unde traficul rutier este, de departe, principalul contributor la expunerea populației la niveluri de zgomot dăunătoare. Această situație subliniază necesitatea unor strategii eficiente de gestionare a zgomotului în orașele românești, în linie cu obiectivele europene de reducere a impactului poluării fonice asupra sănătății și calității vieții.

Sursa articol: Agentia Europeana de Mediu

Sursa foto: Canva

Studiul detaliat este disponibil în secțiunea de mai jos.