In perioada comunista populatia Romaniei “recicla” mai degraba din necesitate, decat din constienta “materiale refolosibile”, precum hartia, carton, sticlele, borcane si metal (conform DECRETULUI Nr. 465 din 28 decembrie 1979, privind recuperarea si valorificarea resurselor materiale refolosibile, utilizarea si circulatia ambalajelor), iar tinta impusa pentru “intreprinderile, centralele, toate unitatile socialiste, ministerele, celelalte organe centrale si locale” era asigurarea recuperarii obligatorii si valorificarii INTEGRALE “a tuturor materiilor prime vechi, materialelor, a pieselor si subansamblelor reconditionabile si a celorlalte resurse materiale refolosibile”.
Cu toate ca economia si gradul de educatie ecologica au crescut in ultimii ani, Romania inca produce multe deseuri, principala problema fiind gestionarea necorespunzatoare a acestora. Din pacate, depozitarea/ aruncarea ilegala a acestora fiind, inca, cea mai comuna “metoda de gestionare” a lor.
Conform informatiilor furnizate de Uniunea Europeana, Romania se claseaza printre tarile din UE cu cele mai slabe rezultate in ceea ce priveste productivitatea resurselor, raportul de generare a deseurilor in raport cu PIB-ul, gestionarea deseurilor si utilizarea materialelor reciclate in economie. Totusi, in contrast, Romania se remarca prin rata de generare a deseurilor mai redusa si in descrestere, pe cap de locuitor, in comparatie cu alte state membre ale Uniunii Europene, fapt ce genereaza o situatie favorabila care ofera perspective promitatoare pentru imbunatatirea performantelor in adoptarea practicilor de economie circulara.
In prezent, Romania se afla in perioada de tranzitie spre o economie circulara – este un model de productie si consum, care implica folosirea in comun, inchirierea, reutilizarea, repararea, renovarea si reciclarea materialelor si produselor existente cat mai mult timp posibil. Astfel, se prelungeste ciclul de viata al produselor.
Din data de 30 Noiembrie anul 2023, Romania a adoptat un instrument important al Economiei Circulare si anume, sistemul de garantie-returnare (SGR) pentru ambalajele reutilizabile, cat si pentru cele de unica folosinta.
Sistemul de Garantie-Returnare este administrat de compania RetuRO, in sistem dualist, ce are la baza principiul not-for-profit (https://returosgr.ro/).
CE TREBUIE SA FACETI:
– Cumparati de la magazine o bautura cu volum intre 0.1L si 3L si platiti o garantie de 50 bani (confirmarea e si pe bonul fiscal), doar pentru ambalajele cu simbolul specificic si purtatoare de garantie (ambalaje primare nereutilizabile din sticla, plastic si metal care contin sucuri, nectaruri, bauturi racoritoare, apa plata, apa minerala sau cu arome, bere, mixuri de bere, cidru, vinuri, spirtoase, mixuri de bauturi alcoolice)
– Puteti returna ambalajele la orice punct de returnare din magazine, manual (direct la vanzator) sau automat (la automatele de preluare a ambalajelor). Se pot returna DOAR ambalaje goale, neturtite, cu eticheta intacta
– Primiti inapoi garantia de 50 de bani pentru fiecare ambalaj returnat corespunzator (sursa: returosgr.ro)
Avand in atentie fraza de inceput a articolului, cum credeti ca se realizeaza reciclarea in prezent in Romania?
* Constientizare (pentru noi si generatiile urmatoare)?
* Necesitate (pentru o suma de bani)?
* Obligatie legala (pentru conformare cu legislatia)?